In viziunea Cabinetului Individual de Psihologie Psyra.ro, cabinet aflat in Bucuresti sector 5, mindfulness nu este o religie. Mindfulness nu este psihologie. Mindfulness nu este magie. Mindfulness nu este nimic paranormal. Mindfulness nu este o alternativa la psihoterapie. Nu este o bagheta magica prin care dispar stresul, depresia sau anxietatea. Mindfulness nu este zen si nici Nirvana. Mindfulness-ul nu inseamna beatitudine, stari de extaz sau iluminare.

1. Mindfulness nu este un panaceu

Mindfulness nu este un panaceu, pentru ca desi beneficiile sale au fost demonstrate stiintific in ultimii ani, mindfuness nu te ajuta sa-ti vindeci viata, sa te „iluminezi”, nu iti promite stari speciale, nu te face diferit/a de ceilalti oameni si in niciun caz nu te scuteste de mersul la psiholog. Dimpotriva, te ajuta sa te trezesti din toate povestile care iti spun ca esti special/a in vreun anumit fel, te ajuta sa-ti vezi clar propriile tipare limitative, pe care poti sa le depasesti cu sprijinul unui psihoterapeut, propriile desconsiderari si tot ceea ce inseamna a fi uman si vulnerabil.

Si asta poate sa fie foarte neplacut pentru multi dintre noi. Este nevoie de curaj pentru a imbratisa un mod de viata constient si, la inceput, poate fi extrem de dificil, mai ales in absenta suportului unei persoane de incredere, asa cum este un psiholog.

2. Mindfulness nu este o tehnica de meditatie

Meditatia este o tehnica prin care cultivam atentia constienta in viata de zi de zi, dar mindfuness este mai mult decat atat. Meditatia, practica recomandata si de psihologi, este un exercitiu care ajuta la integrarea mindfulness in viata noastra, la fel cum exercitiile de fitness ne ajuta sa ne intarim muschii.

Mindfuness este o perspectiva noua si proaspata din care privim din nou si din nou momentul prezent, cu acceptare, blandete si curiozitate. Este un mod de a fi in lume care poate fi inteles doar prin practica. Si o parte a practicii este meditatia.  

3. Mindfulness nu este o metoda de dezvoltare personala

Mindfulness nu este o metoda de dezvoltare personala pentru ca nu iti ofera solutii la probleme, metode clare despre cum sa devii mai eficient, mai comunicativ, mai persuasiv sau mai carismatic. Toate aceste sunt, mai degraba, obiective pe care le poti atinge intr-o psihoterapie de lunga durata.

Mindfulness inseamna a deveni mai intim cu tine, asa cum esti tu acum, inseamna a te apropia cu compasiune si fara judecata de experientele tale interioare si exterioare si a decide din aceasta stare constienta care este pasul pe care il vei face in continuare. Daca nu iti este limpede spre ce vrei sa te indrepti, solicita ajutorul unui psiholog sau psihoterapeut pentru a-ti clarifica obiectivele pe termen lung. Cand suntem cu adevarat intimi cu noi insine, intelegerea noastra despre cine suntem se poate transforma in moduri pe care nu le banuiam inainte. Putem experimenta un anume sens de „sine” care nu mai este ingradit de istoria noastra personala, ci care este ancorat in „sinele” tuturor fiintelor umane, fara separari si limitari.

4. Mindfulness nu este o religie, nici macar cea budista

Mindfulness-ul nu este o religie, pentru ca desi este adevarat ca radacinile mindfulness provin din traditia budista, modul in care este inteles si promovat astazi acest concept imbina filosofia estica cu psihologia vestica si ultimele descoperiri din domeniul neurostiintelor.

Mindfuness a capatat o aploare foarte mare numai dupa ce efectele sale benefice asupra corpului si mintii au fost demonstrate stiintific in laboratoarele medicale. Astazi, toate marile universitati ale lumii au departamente dedicate care studiaza efectele aplicarii mindfulness in viata moderna.

Psiholog Bucuresti Sector 5

Daca informatiile citite in acest articol v-au starnit curiozitatea, v-au inspirat sa schimbati ceva, v-au stimulat sa dezvoltati o parte din voi, v-au provocat sa clarificati un aspect despre propria persoana, va invit sa faceti o programare la Psyra, cabinet individual de psihologie situat in sectorul 5 al Bucurestiului, pentru a beneficia de asistenta unui psiholog / psihoterapeut / logoped / consilier vocational. Tel contact: +40 723 654 392

5. Mindfulness nu este o metoda de psihoterapie

Nu este o metoda de rezolvare punctuala a anumitor probleme din viata noastra si nu inlocuieste psihoterapia. Este mai mult un proces de transformare a perspectivei asupra vietii si astfel a vietii in ansamblu.

Mindfuness se foloseste pe scara larga in completarea psihoterapiei. Dintre cartile traduse la noi, Mindfulness in psihoterapie (http://www.edituratrei.ro/carte/paul-r-fulton-mindfulness-in-psihoterapie/3006/) trateaza pe larg acest aspect.

Mindfulness ajuta psihologii si psihoterapeutii sa lucreze cu stresul, depresia, anxietatea, dependentele si durerile cronice ale pacientilor, dar si cu propriile provocari, ii ajuta sa aiba o anumita stare de prezenta si sa fie acolo pentru clienti, cu maxima deschidere si compasiune.

6. Mindfulness nu inseamna a atinge stari speciale

Cateodata devenim frustrati in timpul practicii pentru ca, in loc sa „devenim ZEN”, venim in contact cu o gramada de ganduri obsesive, cu emotii coplesitoare si cu dureri fizice de care nu eram constienti, asadar in niciun caz mindfulness-ul nu este calea spre stari speciale de extaz.

Scopul practicii este familiarizarea cu ceea ce este prezent pentru noi in fiecare moment, si nu atingerea unor stari speciale. Si aceste stari sunt binevenite si observate cu echidistanta atunci cand apar, insa fara sa ne agatam de ele si sa dorim sa fie permanente, deoarece asa cum aflam din psihologie, permanenta nu este specificul conditiei umane.

Desi este adevarat ca experimentam din ce in ce mai usor stari de pace si calm in timpul practicii, aceste stari nu sunt neaparat garantate. Niciun tip de practica, nici macar psihoterapia nu garanteaza atingerea sau permanentizarea acestor trairi. Ne obisnuim sa acceptam realitatea momentului asa cum este ea, fara sa ne mai luptam cu ea si sa-o dorim sa o schimbam. Si din aceasta acceptare, uneori realitatea se transforma de la sine.

7. Mindfulness nu este o metoda de relaxare

Relaxarea este o consecinta a practicii mindfulness, nu un scop in sine. Daca iti doresti tehnici de relaxare, le poti afla de la psihologi sau psihoterapeuti. Multe cercetari demonstreaza efectele benefice ale relaxarii asupra sistemului imunitar si bunastarii psihologice. De aceea relaxarea este atat de dezirabila si de frecvent intalnita in cabinetele de psihoterapie. Practicile mindfulness ajuta la calmarea corpului si mintii, care duce la relaxare, dar cresc in plus capacitatea de constientizare si compasiunea. Cu mindfulness invatam sa observam ceea ce se intampla si sa relationam inclusiv cu situatiile stresante, in care nu suntem deloc relaxati.

8. Mindfulness nu este despre a-ti goli sau linisti mintea

Desi golirea sau linistirea mintii par atractive, totusi prin meditatie, mintea devine mai clara si mai limpede, dar functia ei de a produce sau receptiona ganduri nu se schimba niciodata. Ceea ce se schimba este atasamentul nostru fata de aceste ganduri si povestile descrise de ele, ceea ce psihologii numesc identificare. Prin practica, observam cum ne functioneaza mintea, descoperim continutul gandurilor noastre, ne intelegem tiparele automate si invatam sa relationam diferit cu ele, cu acceptare, intelepciune si compasiune.

9. Mindfulness nu inseamna a trai fara trecut si viitor

A trai in momentul prezent nu inseamna sa-ti negi trecutul sau viitorul. Oricum, este imposibil sa traim fara amintiri despre trecut sau vise si planuri pentru viitor, acestea fiind ancorele psihologice ale oricarei existente. Mindfulness inseamna a fi constienti cand mintea noastra este prinsa in ganduri despre trecut sau viitor si a decide daca acest lucru ne este de vreun folos in acest moment. Si daca nu ne este de folos revenim la ceea ce este important pentru noi acum.

10. Mindfulness nu inseamna a-ti antrena atentia

O parte importanta a practicii mindfulness este antrenarea atentiei constiente cu scopul de a stabiliza mintea cat mai mult in momentul prezent. Desi atentia este plasata de psihologi in centrul vietii psihice, ea fiind contextul in care se desfasoara celelalte fenomene, mindfulness-ul nu vizeaza antrenarea atentiei ca pe un scop in sine, ci ca pe un mijloc care faciliteaza conectarea la prezent. Aceasta atentie este insotita de atitudini precum blandetea, curiozitatea, generozitatea, acceptarea si compasiunea. Astfel, relatiile noastre cu ceilalti si cu viata insasi capata noi sensuri si valente.

11. Mindfulness nu este o metoda de eliminare a stresului

Desi ajuta la reducerea semnificativa a stresului, mindfulness se refera la a invata sa faci fata situatiilor stresante din viata ta, nu a le elimina total.

Situatiile dificile din viata vor continua sa apara, dar modul in care le vom interpreta si intampina va fi diferit. Aceasta noua abordare duce la cresterea rezilientei si iti ofera o anumita relaxare, o incredere ca ne vom descurca, indiferent de provocarile pe care le vom intalni pe drumul vietii. Aceasta atitudine este sustinuta si de increderea in sine crescuta, care poate fi obtinuta prin psihoterapie.

12. Mindfulness nu este o practica „la moda”

Desi despre mindfulness se vorbeste tot mai mult in ultimii 10 ani in lumea occidentala, radacinile sale sunt adanc ancorate in timp, iar referintele la acest subiect se datoreaza nevoilor societatii, nu unei mode tranzitorii. Preocuparile oamenilor de a elimina suferinta si a-si gasi fericirea insotesc toata istoria omenirii. Motivul pentru care lumea moderna acorda mai mult interes acum acestor practici este gradul mare de distragere oferit de viata din zilele noastre. Suntem intr-o continua alergatura dupa mai mult si mai bine, dupa acumulari de informatii, experiente si bunuri materiale. Suntem mereu ocupati, stresati si nu avem timp nici macar sa ne oprim putin si sa ne intrebam: Ce-mi doresc eu cu adevarat in aceasta viata? Mindfuness ne ajuta sa ne intoarcem la noi insine, sa ne linistim, sa fim recunoscatori pentru ceea ce avem deja si sa actionam din aceasta stare, in acord cu adevaratele noastre valori.

Psiholog Bucuresti Sector 5

Daca informatiile citite in acest articol v-au starnit curiozitatea, v-au inspirat sa schimbati ceva, v-au stimulat sa dezvoltati o parte din voi, v-au provocat sa clarificati un aspect despre propria persoana, va invit sa faceti o programare la Psyra, cabinet individual de psihologie situat in sectorul 5 al Bucurestiului, pentru a beneficia de asistenta unui psiholog / psihoterapeut / logoped / consilier vocational. Tel contact: +40 723 654 392