Ca psihoterapeut Bucuresti Sector 5 am observat ca tulburarile legate de alimentare presupun perturbarea comportamentului natural de hranire. Chiar daca nu avem o tulburare de comportament alimentar, felul in care ne hranim poate fi extrem de daunator. Pentru a intelege daca comportamentul tau alimentar indeplineste criteriile pentru o tulburare alimentara poti apela la serviciile de evaluare clinica din cadrul cabinetului Psyra, care se bazeaza pe utilizarea instrumentelor standardizate pe populatia din Romania, asa cum este chestionarul EDI-3.
Psihoterapeut Bucuresti Sector 5 – Legatura dintre intestin si creier
In intestin avem sistemul nervos enteric, termen mai putin familiar pentru un psihoterapeut Bucuresti Sector 5, format din 100-500 de milioane de neuroni, cea mai mare colectie de celule nervoase din organism, de aceea intestinul e numit AL DOILEA CREIER.
Conexiunea dintre creier si intestin se realizeaza prin intermediul nervului vag (nervul calator), care porneste din trunchiul cerebral si merge pana la intestin, facand legatura dintre acesta si sistemul nervos central. Cand ajunge la intestin, se desface pentru a forma fire subtiri care invaluie intestinul intr-o husa mototolita care arata ca un pulover tricotat cu un model complicat.
Sistemul nervos central produce dopamina, serotonina si acetilcolina – substante esentiale in reglarea starilor emotionale si procesarea gandurilor si emotiilor, asa cum se cunoaste din interactiunea neurobiologiei cu psihoterapia.
- SEROTONINA -90% dintre receptori de serotonina se gasesc in intestin;
- In producerea CORTIZOLULULUI – hormonul stresului, INTESTINUL ARE UN ROL IMPORTANT;
- Intestinul regleaza productia de adrenalina si noradrenalina.
- Cand supraproductia sau subproductia de astfel de compusi chimici si hormoni afecteaza conexiunea dintre creier si intestin, starile emotionale sunt perturbate, scade capacitatea de concentrare, imunitatea scade, bariera protectoare a intestinului este compromisa si creierul este intr-un haos chimic, care da nastere la simptome psihiatrice. Ca psihoterapeut Bucuresti Sector 5 interactionez frecvent cu persoane aflate intr-o astfel de ipostaza, iar excluderea cauzalitatii biologice este extrem de importanta.
Medicamentele utilizate in tratarea afectiunilor mintale modifica acesti compusi chimici pentru a readuce creierul la starea de sanatate (INHIBITORII SELECTIVI AI RECAPTARII SEROTONINEI-SSRI – CARE STIMULEAZA PRODUCTIA DE SEROTONINA PENTRU A LUPTA CU DEPRESIA).
Psihoterapeut Bucuresti Sector 5 – Microbiomul
O explicatie cotidiana a conceptului de microbiom, care poate fi oferita de un psihoterapeut Bucuresti Sector 5, releva faptul ca este o colectie uriasa de microorganisme din intestin, o mie de specii diferite de bacterii (75% fiind alcatuita din Firmicutes si Bacteroides), cele mai multe bune dar si rele.
Stresul si problemele mintale provoaca schimbari in microbiom, cu efect de unda care duce la consecinte negative asupra organismului.
Sindromul de intestin iritabil /boala inflamatorie intestinala duce la schimbari de stare emotionala, necesitand administrarea de probiotice. Aceasta, pentru ca microbiomul este responsabil de producerea multor compusi chimici din creier – dopamina, serotonina, glutamatul si GABA, absolut esentiale pentru reglarea emotiilor, memoriei, atentiei. Acidul gamma –aminobutiric grabeste vindecarea depresiei si a altor tulburari intalnite in psihoterapie.
Un psihoterapeut trebuie sa stie ca 2 ore de stres psihologic determina destabilizarea echilibrului microbiomului schimband comportamentul si compozitia bacteriilor! Cand esti depresiv sau anxios, protectia intestinului este compromisa si hrana nu e absorbita corect, ceea ce duce la afectarea intregului organism!
Psihoterapeut Bucuresti Sector 5 – Depresia si alimentatia
Avem tendinta sa ne amelioram starile emotionale mancand alimente nesanatoase, in locul unei programari la un psihoterapeut Bucuresti Sector 5. Ne mancam emotiile negative, dar pentru aceasta platim un pret fizic si mental.
Uma Naidoo ne vorbeste despre INTESTINUL TRIST, cel alimentat cu prajeli, zahar, alimente procesate etc., care duc la inflamatie, aceasta fiind strans legata de depresie.
Combaterea depresiei se poate facilita prin consumul de probiotice si prebiotice.
PROBIOTICELE sunt bacterii vii care ajuta corpul si creierul, pe care le gasim in:
-iaurt, varza murata, lapte batut, kefir, cascaval, chedddar, mozzarella, Gouda.
-leguminoase, legume, ovaz, banane, fructe de padure, usturoi, ceapa, frunze de papadie,
sparanghel si praz.
PREBIOTICELE sunt hrana pentru bacteriile utile, fibre pe care noi nu le putem procesa dar pe care le pot digera bacteriile bune din intestinul nostru. Probioticele cresc nivelurile de compusi chimici (GABA) care amelioreaza depresia.
Psihoterapeut Bucuresti Sector 5 – Alimente care iti amortesc simturile
Chiar daca alimentele consumate de clientii unui psihoterapeut Bucuresti Sector 5 nu ar trebui sa fie o preocupare in terapie, este util sa cunoastem alimentele care perturba simturile.
1.ZAHARUL
CELE 100 DE MILIARDE DE CELULE ALE CREIERULUI AU NEVOIE ZILNIC (24 ORE) DE 62 GRAME GLUCOZA, PENTRU A FUNCTIONA SI SUPRAVIETUI
CONSUMUL DE ALIMENTE NESANATOASE, PROCESATE (PATISERIA, BAUTURI CARBOGAZOASE, ETC.) INUNDA CREIERULUI CU PREA MULTA GLUCOZA CEEA CE DUCE LA INFLAMAREA CREIERULUI SI IN CELE DIN URMA LA DEPRESIE
NIVELUL CRESCUT DE GLUCOZA DIN SANGE SCADE NIVELUL FACTORULUI NEUTROFIC DERIVAT DIN CREIER ( BDNF) – O PROTEINA A CREIERULUI CU ROL ESENTIAL IN FORMAREA SI DEZVOLTAREA CREIERULUI SI IN ADAPTAREA ACESTUIA LA STRES.
2.CARBOHIDRATII sunt de proasta calitate (paine, paste, cartofi, orez alb, cereale procesate, BATOANE DULCI, si orice fabricat din faina procesata) si de calitate mai buna – cereale integrale, alimente bogate in fibre, care au un IG mic. IG – indicele glicemic ne indica rapiditatea cu care alimentele sunt convertite in glucoza cand sunt descompuse prin digestie. Cu cat un aliment se transforma mai repede, cu atat IG este mai mare.
O CANTITATE MARE DE CARBOHIDRASI, CHIAR DACA AU IG MIC, PUN O POVARA GLICEMICA PE CORP, CARE CRESTE RISCUL DE DEPRESIE
3. Indulcitorii artificiali, MAI ALES ASPARTAM, zaharina, stevia, sucraloza, eritriol, malitol, xilitol, sorbitol sunt denumiri de inlocuitori ai zaharului, din ce in ce mai intalniti ca alimente care se pretind a fi variante sanatoase de evitare a zaharului. Acestia sunt toxici pentru creier, din cauza modificarii concentratiilor de neurotransmitatori ai FERICIRII (dopamina serotonina, noradrenalina), prin inhibarea sintezei si eliberarii acestora. Aspartamul provoaca oxidarea, un proces care sporeste numarul radicalilor liberi nocivi din creier. Radicalii liberi dereglati
produc stres oxidativ, adica moartea unor celule sau afectiuni ale creierului.
4. ALIMENTELE PRAJITE: GRASIMI RELE – margarina, grasimea vegetale pentru patiserie si uleiurile hidrogenate, grasimi trans din popcornul pentru microunde, aluatul congelat, fast foodul, (cauzatoare de boli cardiovasculare) versus GRASIMI BUNE – avocado, migdale, ulei de masline, care duc la reducertea riscului de depresie. Uleiul de porumb, floare si sofranel trebuie utilizate cu moderatie pentru a nu dezechilibra producere de acizi grasi omega 3 si 6, cu rol esential in reglarea emotionala.
5. NITRATII, conservantii din mezeluri, modifica echilibrul microbiomului, astfel incat poate genera tulburare bipolara.
Un bun inlocuitor pentru acestia este faina din hrisca, cu rol de antiaglomerant.
Psihoterapeut / Psiholog Bucuresti Sector 5
Daca informatiile citite in acest articol v-au starnit curiozitatea, v-au inspirat sa schimbati ceva, v-au stimulat sa dezvoltati o parte din voi, v-au provocat sa clarificati un aspect despre propria persoana, va invit sa faceti o programare la Psyra, cabinet individual de psihologie situat in sector 5 Bucuresti, pentru a beneficia de asistenta unui psiholog / psihoterapeut / logoped / consilier vocational. Pentru detalii suplimentare consultati pagina de Servicii.
Psihoterapeut Bucuresti Sector 5 – Ce sunt tulburarile de comportament alimentar
Pentru un psihoterapeut Bucuresti Sector 5 ele reprezinta o perturbare constanta a obiceiurilor alimentare sau a felului in care se realizeaza alimenttia, care are ca urmare consumul sau absorbtia necorespunzatoare a hranei si care aduce prejudicii santatii fizice sau functionarii psihosociale.
Exista mai multe tulburari de comportament alimentar, care se exclud reciproc una pe cealalta.
Apare intrebarea daca este obezitatea o tulburare de comportament alimentar. Din literatura de specialitae frecvent citata in psihoterapie reiese ca obezitatea, adica excesul de tesut adipos, nu este considerata o tulburare psihica.
Ea este considerata rezultatul pe termen lung al unui aport caloric in exces raportat la consumul de energie.
La dezvoltarea obezitatii contribuie o gama variata de factori, cum sunt cei genetici, psihologici, comportamentali si de mediu, care variaza de la un individ la altul.
Psihoterapeut Bucuresti Sector 5 – Tipuri de tulburari ale comportamentului alimentar
In teorie si in practica un psihoterapeut Bucuresti Sector 5 poate intalni urmatoarele tipuri de tulburari ale comportamentului alimentar:
•Pica
•Tulburarea de ruminatie
•Tulburarea de aport alimentar de tip evitant sau restrictiv
•Anorexia nervoasa
•Bulimia nrvoasa
•Tulburarea de alimentatie compulsiva
1. Pica
•Reprezinta consumul persistent de substante nealimentare sau necomestibile, fara valoare nutritiva, pentru o perioada de cel putin o luna.
•In psihoterapie vorbim despre tulburare atunci cand acest comportament alimentar nu face parte dintr-o proctica culturala, un ritual sau o alta norma sociala.
•Substantele ingerate de obicei sunt: hartia, sapunul, materiale textile, par, ata, lana, pamant, creta, pudra de talc, vopsea, guma, metal, pietricele, carbune, cenusa, noroi, amidon sau gheata.
•Consumul de substante necomestibile poate fi o trasatura asociata altei tulburari psihice, cum ar fi dizabilitatea intelectuala, TSA sau schizofrenie.
•Pica poate apare la orice varsta si afecteaza ambele sexe.
2. Tulburarea de ruminatie
•Presupune regurgitarea alimentelor in mod repetat, pe o perioada de cel putin o luna.
•Hrana regurgitata poate fi remestecata, reinghitita su expectorata.
•Consta in faptul ca hrana inghitita este readusa in cavitatea bucala, fara vreo senzatie de dezgust, greata sau varsaturi involuntare si nu poate fi explicata de prezenta unei afectiuni gastro-intestinale.
•Tulburare poate fi diagnosticata oricand pe parcursul vietii, chiar de la sugari. Mai ales in acest caz poate apare si malnutritia.
3. Tulburarea de aport alimentar de tip evitant sau restrictiv
•Este perturbarea aportului alimentar care se manifesta prin incapacitatea constanta de a asigura atingerea necesarului nutritional sau energetic corespunzator.
•Se asociaza cu:
-Scaderea semnificativa in greutate
-Deficit nutritional important
-Dependenta de suplimente nutritive
•Aparitia la sugari poate determina perturbari marcante al procesului de creste si uneori chiar are potential letal.
•La unii indivizi, evitarea sau limitarea aportului de alimente poate avea la baza particularitatie senzoriale ale acestora: sensibilitate crescuta la culoare, aspect, textura, miros, temperatura sau gust.
•Evitarea hranirii sau lipsa de interes pentru alimente apare cel mai adesea in primul an de viata sau in prima parte a copilariei si poate persista si la varsta adulta.
4. Anorexia nervoasa
•Reprezinta reducerea aportului caloric sub nivelul necesar, avand ca si consecinta o greutate corporala semnificativ scazuta in raport cu varsta, sexul, nivelul de dezvoltare si sanatatea individului.
•Se observa frica excesiva de crestere in greutate sau de obezitate.
•Se identifica o perturbare a felului in care persoana isi percepe greutatea, influenta exagerata a formei corpului in evaluarea persoanala sau refuzul asupra existentei subponderalitatii.
Ezista 2 tipuri ale acestei tulburari
•Tipul restrictiv: scaderea ponderala se realizeaza prin dieta, post sau exercitii practicate in mod excesiv
•Tipul cu alimentatie compulsiva / evacuare: in ultimele 3 luni individul a prezentat episoade recurente de alimentare compulsiva sau de comportament de evacuare fortata.
•Aparitia acestei tulburari, indiferent de tip, este mult mai frecventa la persoanele tinere, de sex feminin, comparativ cu cele de sex masculin.
5. Bulimia nrvoasa
•Se caracterizeaza prin episoade recurente de alimentatie compulsiva. Un astfel de episod se descrie prin:
-Ingerarea intr-o perioada scurta de timp (2 ore) a unei cantitati de alimente care depaseste mult cantitatea pe care majoritatea indivizilor ar consuma-o in aceleasi circumstante.
-Senzatia de lipsa de control asupra aportului alimentar in timpul acelui episod.
•Apar comportamente compensatorii inadecvate pentru a preveni cresterea in greutate, cum ar fi provocarea varsaturilor, abuzul de laxative, postul si exercitiile fizice in exces.
•Atat comportamentul compulsiv, cat si cel compensator apar in medie cam o data pe saptamana, timp de cel putin 3 luni.
•Si in cazul acestor persoane, respectul de sine este influentat excesiv de aspectul corporal.
•Cel mai frecvent, acesta tulburare este intalnita la tinere, sexul feminin fiind mult mai afectat.
6. Tulburarea de alimentatie compulsiva
•Presupune episoade recurente de alimentatie compulsiva. Un episod se caracterizeaza prin:
-Ingerarea intr-o perioada scurta de timp (2 ore) a unei cantitati de alimente care depaseste mult cantitatea pe care majoritatea indivizilor ar consuma-o in aceleasi circumstante.
-Senzatia de lipsa de control asupra aportului alimentar in timpul acelui episod.
•Episoadele se asociaza cu 3 sau mai multe particularitati:
1.Individul mananca mult mai rapid decat in mod normal.
2. Continua sa manance pana la senzatia de plenitudine inconfortabila.
3.Ingera cantitati mari de alimente fara sa simta senzatia de foame.
4.Mananca singur din cauza jenei fata de cantitatea pe care o ingera.
5.Dupa aceste episoade are senzatia de dezgust, vinovatie sau deprimare.
•Este prezent stresul legat de episodul de supraalimentare.
•Apare in medie cam un episod pe saptamana, timp de cel putin 3 luni.
•Alimentatia compulsiva nu se asociaza cu comportamente compensatorii inadecvate.
•Aceasta tulburare afecteaza de doua ori mai mult femeile, comparativ cu barbatii si se pare ca are o transmisie familiala.
Psiholog / Psihoterapeut Bucuresti Sector 5
Daca informatiile citite in acest articol v-au starnit curiozitatea, v-au inspirat sa schimbati ceva, v-au stimulat sa dezvoltati o parte din voi, v-au provocat sa clarificati un aspect despre propria persoana, va invit sa faceti o programare la Psyra, cabinet individual de psihologie situat in sector 5 Bucuresti, pentru a beneficia de asistenta unui psiholog / psihoterapeut / logoped / consilier vocational. Pentru mai multe comentarii vizitati contul de LinkedIn.
